Cineva spunea că EA „este o boală epidemică transmisibilă sexual”. Bartoşevschi susţinea că EA este „eterna încercare de a-ţi găsi faţa, uitîndu-te în alte oglinzi”. În mare parte, fiecare din noi o foloseşte, iar motto-ul unui joc spune că EA e în totalitate un joc. Ce este EA?
Primele mentiuni ale acestui fenomen ţin de mil. II î. Cr., cînd istoricul Titus Livius descrie cum pietrile singure zburau în soldaţii romani. Denumirea acestui fenomen îşi găseşte originea în l. germană şi se traduce ca „spirit gălăgios”. Numiţi fenomenul.
EA, după spusele lui N. Iorga, „înseamnă ceva care nu e nicăieri decît în setea sufletelor noastre dupa ce ar trebui să fie”. Tot Ea este cea, care a contribuit la popularizarea unuia din romanele lui Paulo Coelho în rîndurile tineretului. De curînd, EA şi-a schimbat denumirea. Peste un minut vă rugăm să indicaţi în ce şi-a schimbat EA denumirea.
În formă actuală, acest joc a luat naştere cu 150 ani în urmă, în Anglia, ca formă derivată a tenisului. Primele cluburi apar la sf. Sec. XIX. Este considerat un sport dinamic ce stimulează rezistenţa şi reacţia organizmului, antrenează muşchii piciarelor şi a abdomenului. Se desfăşăară între doi sau patru jucători, care utilizează cîte o rachetă mai uşoară şi ceva mai alungită decăt cea de tenis. Mingile de cauciuc sînt aproximativ cît o minge de ping-pong şi sînt destinate jucătorilor de diferite categorii. Terenul este un poligon (9,75m x 5,4m). În Moldova există o federaţie, primul club ce ainaugurat sală destinată acestui joc fiind „Kangaroo”. Este plasat în categoria sporturilor de elită, ocupînd locul 5 în ratingul sporturilor exotice, practicate în Moldova. Numiţi-l.
Potrivit revistei VIP Magazin această piesă se află în topul pieselor ce au marcat sau creat o epocă. Probabil nu există o piesă căntată, timp de 66 ani, de un număr atăt de mare de interpreţi, formaţii, ansambluri şi orchestre. Cu această piesă a debutat „The Beatles”, ea a fost cîntată de Elvis Preslez, Luis Armstrong, de corul de Stat al Armatei Sovietice, de Placido Domingo pe scena operei. Cea mai populară e varianta cîntată de Cesaria Evora. Consuelo Velasques a scris această piesă la 16 ani. În 1944 devine prima piesă mexicană nr. 1 la New York. Mesajul cîntecului poartă un caracter de îndemn insistent şi provocator. Scrieţi despre ce cîntec este vorba.
Poezie de Veronica Micle: În cenuşă stă ascunsă / Foarte-adesea o scînteie / O iubire nepătrunsă / Într-un X de Y.
Iuzef Maţeevschii afirmă că „dacă la Z vei căuta X, neapărat vei găsi şi Z”, Z fiind des pus în antiteză cu Y mai ales în scrierile biblice. Nu vă cerem să numiţi Z, numiţi doar cuvintele înlocuite cu X şi Y.
Potrivit biografilor lui McCarteney, autorul a compus piesa în somn, într-o noapte, după ce s-a întors de la o plimbare romantică prin Londra. Trezăndu-se, s-a aşezat imediat la pian, a cîntat bucata melodică şi apoi a imprimat-o. A doua zi dimineaţa, ascultînd melodia, nu-i venea să creadă că el este autorul. În doar cîteva luni piesa dată a devenit unul din cele mai frumoase cîntece de iubire din istoria muzicii. Numiţi cîntecul.
Singurul conducător creştin pe care el l-a respectat a fost Richard Inimă de Leu, iar dacă Papa nu s-ar fi opus Richard s-ar fi căsătorit cu una din surorile lui punănd astfel capăt unui secol de război, interesele puse în joc s-au dovedit, însă, prea importante. El i-a unit pe toţi războinicii din Islam şi a organizat o anticruciadă de excepţie, în 1187 efectuînd un lucru ce a marcat profund întreaga istorie. Nu vă cerem să indicaţi evenimentul major ce s-a petrecut atunci, scrieţi numele lui.
Atenţie! Poezia lui Ianoş Ţurcanu „Fără a şti”: Fără a şti, / zilnic murim / de spaimă, gelozie, / întuneric... / Din multe cauze / cîte puţin murim; / apoi de tot – / cînd ...
Cînd potrivit lui Ianoş Ţurcanu „murim de tot”, dacă aceasta este una din principalele teme prezentate la lecţiile de autotraning?
E impresionantă cunoaşterea de către oameni a celor mai elementare principii economice fără a avea studii economice adecvate. Cum, de exemplu, principiul proporţionalităţii din fiscalitate şi-a găsit întrebuinţarea pe timpurile lui Petru I, care în 1704 a emis un decret prin care folosirea acestora îl costa 3 ruble pe un om de stat sau negustor, o rublă pe dvorenii simpli şi păturile de jos şi 15 copeici pe ţărani. Revenind la actualitate cred că merită a fi menţionat faptul că oricare din noi ar plăti cu mult mai mult, acestea devenind un element indispensabil al fiecărei zile. Numiţi acestea.