Inscriptia Nispon anomimata mi monan opsin, pe care o vedeti afisata pe ecran, apărea pe fântânile publice din Grecia Antica şi care se traduce prin „Să te speli de păcate, nu numai pe faţă”. Pe langa faptul ca chema la curatenie, aceasta expresie a mai ramas in istorie si din alta cauza. Din care?
Raspuns: Este prima expresie palindrom atestata in istorie
Alexandru Dumas povesteste cum pe 3 decembrie 1627 Cardinalul Richelieu a oferit un cadou cu cuvintele „E prin ordinul meu si pentru binele statului ca purtatorul prezentei a facut ceea ce a facut”. Ce cadou, prezent si in aceasta sala, a facut Cardinalul cu aceste cuvinte?
Pentru a exprima acest lucru, francezii utilizeaza expresii care s-ar traduce ca: “a uita sa respiri”, “a face marea calatorie”, “a pierde gustul painii”, “a-si stinge gazul”, “a trece arma la stanga”, “a-si aranja camasile”, “a-si rupe tacul de biliard”, “a face marele salt”, “a-si inchide umbrela”, “a bate la monument”, “a-si multumi brutarul”, “a-si revarsa absintul” sau “a-si inghiti furculita”. Romanii in cazuri similare fac referire la a patra parte dintr-un animal. Despre ce animal este vorba?
Istoriile cu companiile de gen MMM si Guineea Bank va sunt foarte bine cunoscute. Pai iata, catastrofe similare au avut loc si mai devreme in istorie. In secolul XVII in unele tari europene se incepuse o adevara manie a cepelor. Oamenii isi vindeau casele pentru a cumpara cateva cepe si apoi a le vinde mai scump. Cu o ceapa se puteau cumpara patru boi, 12 oi sau 2 carute cu grau. Dintr-o inscriptie fixata pe o cladire impunatoare dintr-un oras european aflam ca acel imobil a fost cumparat cu trei cepe. Numai ca la un moment dat cepele s-au ieftinit intr-atat, incat oamenii au ajuns la sapa de lemn, fara case si fara bani. Ca sa va dati seama de amploarea acestei scaderi in pret – astazi o ceapa costa aproximativ... cat o ceapa ! Daca o sa va dati seama ce a fost inlocuit in intrebare prin cuvantul ceapa, o sa ne spuneti in care tara europeana acest fenomen a avut loc cu cea mai mare intensitate.
In cartea Marcelei Mardare “zei, demoni, monstri”, autoarea a desenat urmatorul monstru din mitologia araba. Iata descrierea alaturata monstrului: “Faptura gigantica cu doua perechi de aripi, trupul acoperit de par si de mai multe guri deschise, toate cu dinti evidenti. Unul dintre cei patru ingeri principali din mitologia islamica, care va anunta de pe muntele Ierusalim, prin sunete de trambita, invierea mortilor si inceputul Judecatii de Apoi”. Cum se numeste acest monstru?
Aceasta poza, facuta in 1906, reprezinta un cinema de cartier, destul de popular la inceputul secolului XX in Statele Unite. Din cauza inflatiei si a competitiei aceste cinematografe si-au pierdut cu timpul denumirea initiala, desi pana in ziua de astazi ea este foarte familiara pana si copiilor din multe tari. Priviti cu atentie acest edificiu si spuneti-ne cum se numea el?
Am putea sa utilizam oricare dintre aceste imagini, si totusi noi utilizam altceva. Sunt sigur ca cel putin cineva dintre voi a utilizat acest lucru chiar in timp ce eu citeam intrebarea. Ce anume?
La Sedinta Elitara toata lumea vine la cravata, cel putin asa este intelegerea prealabila. S-ar parea ca cravata este un element indispensabil al unui business look adevarat. Si totusi, in multe dintre oficiile celor mai puternice companii din Chisinau puteti gasi acest semn! Explicati ce inseamna el.
Raspuns: Fiti atenti cu cravata la aparatul de fasiat hartia
In Africa salcamii se protejeaza de animalele ierbivore cu ajutorul spinilor care cresc foarte indesat pe tulpinile lor. Totusi, frunzele de jos sunt mancate de micile antílope dicdic, mai sus – de antilopele mai mari, iar si mai sus – de jirafe. Cel mai interesant fapt este ca crengile fará spini cresc doar in varful salcamilor, acolo unde nici jirafele nu ajung. Atentie, intrebarea: care animal ierbivor mananca frunzele din varful salcamilor?